Tratament
HPV

Aici vei găsi detalii esențiale despre modalitățile de diagnosticare, opțiunile de tratament și măsurile de prevenție disponibile pentru a proteja sănătatea ta ginecologică. Scopul nostru este să te informăm corect și să îți oferim acces la soluții eficiente, astfel încât să poți lua cele mai bune decizii pentru bunăstarea ta. Programările rapide și suportul din partea medicilor specialiști sunt doar la un click distanță.

Ce este HPV?

HPV (Human Papillomavirus) este un virus comun care afectează pielea și membranele mucoase ale corpului. Există peste 100 de tulpini de HPV, dintre care unele pot provoca negi pe piele, iar altele pot duce la dezvoltarea unor afecțiuni mai grave, precum leziuni precanceroase sau cancer, în special în zona genitală.

Cum se transmite HPV?

HPV se transmite în principal prin contact sexual, fie că este vorba de contact vaginal, anal sau oral. De asemenea, poate fi transmis prin contactul direct cu pielea infectată. Infecția cu HPV este frecventă, iar majoritatea persoanelor active sexual vor fi infectate la un moment dat în viață, fără să prezinte simptome evidente.

Implicațiile infecției cu HPV

Deși multe infecții cu HPV se vindecă de la sine fără a provoca probleme de sănătate, anumite tulpini ale virusului pot persista și pot duce la dezvoltarea de leziuni care, netratate, pot evolua în cancer, în special cancer de col uterin. Alte tipuri de cancer care pot fi asociate cu HPV includ cancerul anal, de penis, vaginal, vulvar și orofaringian. Detectarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a preveni complicațiile grave.

Centru de excelență în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor ginecologice

De mai bine de 20 de ani, în cadrul Royal Hospital București, a fost creat un adevărat centru de excelență dedicat prevenției, diagnosticului și tratamentului afecțiunilor care țin de ginecologie, deopotrivă benigne și maligne. Sub coordonarea dr. Ioan Stoian se află o echipă multidisciplinară de elită, pregătită oricând să se dedice, trup și suflet, sănătății femeilor de toate vârstele. Implicarea și eforturile echipei sunt dublate de aparatura modernă, de înaltă performanță.

Servicii Royal Hospital Bucharest

Importanța consultului ginecologic

Consultul ginecologic regulat este esențial pentru monitorizarea sănătății reproductive și identificarea precoce a eventualelor infecții cu HPV. În cadrul acestor vizite, medicul poate evalua starea generală a sănătății aparatului genital și poate recomanda testele necesare pentru depistarea HPV sau a altor afecțiuni.

Un consult ginecologic nu doar că ajută la detectarea precoce a infecțiilor cu HPV, dar este și o oportunitate de a discuta despre măsurile de prevenție, cum ar fi vaccinarea HPV, protecția în timpul actului sexual și importanța unui stil de viață sănătos.

Importanța testului HPV

Testul HPV este un instrument crucial pentru detectarea prezenței virusului în organism, chiar și în absența simptomelor. Acest test este recomandat în special femeilor peste 30 de ani și poate fi efectuat în combinație cu testul Papanicolau pentru o evaluare mai precisă a riscului de leziuni precanceroase. Detectarea timpurie a HPV ajută la prevenirea evoluției infecției către forme mai grave și permite inițierea tratamentului adecvat.

Realizarea testului HPV în mod regulat, conform recomandărilor medicului, contribuie la menținerea unei sănătăți ginecologice optime și la prevenirea cancerului de col uterin.

Există peste 100 de tulpini de HPV, dintre care aproximativ 40 pot afecta zona genitală. Majoritatea infecțiilor cu HPV nu provoacă simptome și se vindecă de la sine, însă unele tulpini pot duce la complicații grave, cum ar fi cancerul de col uterin.

Cum se transmite HPV?

HPV se transmite în principal prin contact sexual (vaginal, anal sau oral) cu o persoană infectată. De asemenea, virusul poate fi transmis prin contact direct cu pielea infectată din zona genitală. În majoritatea cazurilor, infecția cu HPV este asimptomatică, ceea ce înseamnă că persoana infectată nu știe că este purtătoare și poate transmite virusul mai departe.

Diferitele tulpini de HPV

• Tulpini cu risc scăzut: Aceste tulpini de HPV sunt, în general, asociate cu apariția negilor genitali și nu prezintă riscuri mari pentru sănătate. Ele nu cauzează cancer, dar pot fi incomode sau neplăcute din punct de vedere estetic.
• Tulpini cu risc ridicat: Unele tulpini de HPV, precum HPV 16 și HPV 18, sunt considerate cu risc ridicat deoarece pot duce la dezvoltarea de leziuni precanceroase și, în cele din urmă, la cancer. Cel mai frecvent tip de cancer asociat cu aceste tulpini este cancerul de col uterin, dar pot fi implicate și alte tipuri, cum ar fi cancerul anal, vaginal, vulvar sau orofaringian.

Infecțiile asimptomatice și detectarea virusului

În majoritatea cazurilor, infecțiile cu HPV sunt asimptomatice, ceea ce înseamnă că femeile infectate nu prezintă simptome vizibile și nu sunt conștiente de infecție. Virusul poate fi detectat însă prin teste specializate, precum testul Papanicolau sau testul HPV, care ajută la identificarea infecției și la evaluarea riscului de a dezvolta leziuni precanceroase.

Riscurile asociate cu HPV

Infecția cu tulpinile de HPV cu risc ridicat poate duce la dezvoltarea unor leziuni anormale la nivelul colului uterin. Dacă aceste leziuni nu sunt tratate la timp, ele pot evolua în cancer de col uterin. HPV este principala cauză a acestui tip de cancer, dar poate contribui și la apariția altor tipuri de cancer, cum ar fi cel anal sau orofaringian. Depistarea precoce și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru prevenirea acestor complicații.

Deși multe infecții se vindecă de la sine, unele pot cauza complicații grave, cum ar fi negii genitali sau cancerul, în funcție de tipul de HPV.

Simptome posibile în funcție de tipul de HPV

HPV poate provoca diferite simptome, în funcție de tulpina virală cu care persoana este infectată. Aceste simptome pot varia de la negi genitali la leziuni precanceroase sau chiar cancer. Cu toate acestea, majoritatea infecțiilor cu HPV sunt asimptomatice, ceea ce înseamnă că mulți oameni nu știu că sunt infectați și pot transmite virusul fără să-și dea seama.

1. Tulpini cu risc scăzut: negii genitali

Negii genitali sunt unul dintre simptomele vizibile și cele mai frecvente ale infecției cu HPV cu risc scăzut, cauzate de tulpini precum HPV 6 și HPV 11. Acestea sunt tulpinile responsabile de aproximativ 90% din cazurile de negi genitali. Negii apar sub formă de excrescențe moi, care pot fi plate sau ridicate, singulare sau în grupuri, și afectează zona genitală, anusul sau, mai rar, gura și gâtul. Deși negii genitali nu sunt periculoși pentru sănătate, pot fi inconfortabili sau inestetici și necesită tratament medical.

2. Tulpini cu risc ridicat: leziuni precanceroase și cancer

Infecțiile cu tulpinile de HPV cu risc ridicat, cum ar fi HPV 16 și HPV 18, sunt adesea asimptomatice. Aceste tulpini pot cauza modificări celulare anormale, în special la nivelul colului uterin, care, dacă nu sunt tratate, pot evolua în cancer de col uterin. În unele cazuri, aceste infecții pot provoca simptome abia în stadii avansate ale bolii, cum ar fi:

• Sângerări anormale între menstruații sau după contactul sexual
• Dureri pelvine
• Secreții vaginale anormale

Aceste simptome sunt adesea confundate cu alte afecțiuni ginecologice, de aceea este importantă monitorizarea regulată pentru a identifica din timp eventualele modificări anormale.

Cum se detectează HPV?

Dat fiind că multe infecții cu HPV sunt asimptomatice, testele medicale sunt esențiale pentru a diagnostica prezența virusului și pentru a preveni dezvoltarea unor afecțiuni mai grave. Există două teste principale care ajută la detectarea și monitorizarea HPV: testul Papanicolau și testul HPV.

1. Testul Papanicolau (PAP)

Testul Papanicolau este un test de screening ginecologic utilizat pentru a detecta modificări anormale ale celulelor cervicale care pot fi cauzate de infecția cu HPV. În timpul testului, medicul ginecolog recoltează o mostră de celule din colul uterin, care este apoi analizată la microscop pentru a identifica eventuale modificări celulare.

Un rezultat anormal al testului Papanicolau nu înseamnă neapărat că o persoană are cancer, dar indică faptul că sunt prezente celule modificate care ar putea evolua în leziuni precanceroase sau canceroase dacă nu sunt tratate. În astfel de cazuri, medicul poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi colposcopia sau biopsia, pentru o evaluare mai detaliată.

Când este recomandat testul Papanicolau?
Specialiștii recomandă ca femeile să efectueze testul Papanicolau începând de la vârsta de 21 de ani, indiferent dacă sunt active sexual sau nu. Testul trebuie repetat la fiecare trei ani până la vârsta de 30 de ani, după care poate fi efectuat o dată la cinci ani, în combinație cu testul HPV, dacă rezultatele anterioare au fost normale.

2. Testul HPV

Testul HPV este un test specializat care detectează prezența virusului HPV în organism, în special tulpinile cu risc ridicat care pot provoca cancer. Acest test este adesea efectuat în combinație cu testul Papanicolau pentru a oferi o evaluare mai detaliată a riscului de cancer de col uterin.

Testul HPV este recomandat în mod obișnuit femeilor peste 30 de ani, deoarece infecțiile la această vârstă au o probabilitate mai mare de a persista și de a cauza probleme de sănătate. La femeile mai tinere, infecțiile cu HPV sunt de obicei temporare și se vindecă de la sine, motiv pentru care testarea HPV nu este recomandată de rutină înainte de această vârstă.

Când este recomandat testul HPV?
Femeile ar trebui să efectueze testul HPV la fiecare cinci ani, începând de la vârsta de 30 de ani, în combinație cu testul Papanicolau. Dacă rezultatele testului indică prezența unei tulpini cu risc ridicat, medicul poate recomanda monitorizarea mai frecventă sau efectuarea unor teste suplimentare.

Importanța monitorizării regulate

Monitorizarea regulată prin teste ginecologice este esențială pentru depistarea precoce a infecțiilor cu HPV și a leziunilor precanceroase. Deoarece multe infecții cu HPV nu provoacă simptome vizibile, testarea periodică este singura modalitate de a detecta modificările celulare înainte ca acestea să devină periculoase.

1. Prevenirea cancerului de col uterin

Cancerul de col uterin este una dintre principalele complicații asociate cu infecțiile persistente cu HPV cu risc ridicat. Cu toate acestea, acesta este și unul dintre tipurile de cancer care poate fi prevenit cel mai ușor prin testare și monitorizare regulată. Testul Papanicolau și testul HPV permit identificarea și tratarea precoce a leziunilor precanceroase, prevenind astfel evoluția lor către cancer.

2. Prevenirea altor tipuri de cancer

Pe lângă cancerul de col uterin, infecțiile cu HPV pot provoca și alte tipuri de cancer, cum ar fi cel anal, vaginal, vulvar sau orofaringian. Deși monitorizarea pentru aceste tipuri de cancer nu este la fel de bine stabilită ca în cazul cancerului de col uterin, testarea și controlul periodic pot ajuta la prevenirea și tratarea acestor afecțiuni în stadii incipiente.

Infecțiile cu HPV sunt frecvente și, de cele mai multe ori, asimptomatice, ceea ce face ca diagnosticarea să fie dificilă fără testare regulată. Testul Papanicolau și testul HPV sunt instrumente esențiale pentru depistarea timpurie a infecțiilor cu HPV și pentru prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi cancerul de col uterin. Monitorizarea regulată și controalele ginecologice periodice sunt cheia pentru menținerea unei sănătăți ginecologice optime și prevenirea dezvoltării afecțiunilor cauzate de HPV.

Totuși, atunci când infecția persistă, poate duce la afecțiuni precum negii genitali, leziuni precanceroase și, în unele cazuri, cancer. Alegerea tratamentului potrivit pentru HPV depinde de tipul de infecție, stadiul bolii și sănătatea generală a pacientului. Există mai multe opțiuni de tratament disponibile, de la monitorizarea simplă la intervenții medicale mai complexe.

Tratamentele disponibile pentru HPV

Tratarea infecției cu HPV depinde în principal de manifestările clinice ale acesteia. Deși nu există un tratament specific care să vindece complet virusul, tratamentele disponibile vizează gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi cancerul de col uterin. În funcție de tipul de infecție, medicul poate recomanda un tratament conservator, medicamentos sau o procedură medicală.

1. Tratament conservator (monitorizare și întărirea sistemului imunitar)

Pentru multe persoane, cel mai bun tratament pentru infecțiile cu HPV este monitorizarea activă și întărirea sistemului imunitar. În multe cazuri, organismul poate elimina infecția fără intervenții medicale. Sistemul imunitar joacă un rol esențial în eliminarea virusului din corp, astfel încât întărirea acestuia poate ajuta la combaterea infecției.

• Monitorizarea activă: În cazul în care infecția nu provoacă simptome severe sau modificări celulare grave, medicul poate recomanda doar monitorizarea regulată. Aceasta implică efectuarea testelor Papanicolau și HPV la intervale regulate pentru a observa orice modificări în starea colului uterin sau alte zone afectate. De asemenea, în cazul negilor genitali care nu sunt deranjanți din punct de vedere estetic sau fizic, aceștia pot fi lăsați să dispară de la sine, deoarece, în multe cazuri, negii genitali se vindecă spontan în timp.
• Întărirea sistemului imunitar: Un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, somn adecvat și reducerea stresului, poate susține sistemul imunitar în lupta împotriva virusului. De asemenea, evitarea fumatului este crucială, deoarece fumatul poate slăbi răspunsul imun și crește riscul de complicații asociate cu HPV, în special cancerul de col uterin.

2. Tratament medicamentos (creme antivirale și alte medicamente)

În cazurile în care infecția cu HPV provoacă simptome, cum ar fi negii genitali, medicii pot prescrie tratamente medicamentoase pentru a gestiona aceste manifestări. Negii genitali sunt una dintre cele mai comune manifestări vizibile ale infecției cu tulpini de HPV cu risc scăzut, iar tratamentul lor poate implica aplicarea de creme antivirale sau alte tipuri de medicamente topice.

• Creme antivirale: Pentru tratarea negilor genitali, medicul poate recomanda creme antivirale, cum ar fi imiquimod (Aldara) sau podofilox (Condylox). Aceste creme se aplică direct pe negi și stimulează răspunsul imun al organismului pentru a lupta împotriva infecției. Tratamentul poate dura câteva săptămâni, iar eficiența variază în funcție de severitatea infecției și de reacția individuală a organismului.
• Alte medicamente topice: Medicul poate prescrie alte soluții topice care conțin substanțe chimice pentru a distruge negii, cum ar fi acidul tricloroacetic (TCA) sau podofilina. Aceste soluții trebuie aplicate sub supravegherea medicului, deoarece pot fi iritante pentru piele și necesită o utilizare atentă.
• Imunomodulatoare: În unele cazuri, pot fi prescrise medicamente care ajută la stimularea sistemului imunitar pentru a combate infecția virală. Acestea pot fi utile în cazurile în care sistemul imunitar este slăbit sau infecția nu se vindecă de la sine.

3. Proceduri medicale (electrocauterizare, crioterapie, excizie chirurgicală)

Pentru infecțiile cu HPV care au dus la dezvoltarea de negi genitali persistenți, leziuni precanceroase sau canceroase, sunt disponibile mai multe proceduri medicale pentru a trata aceste probleme. Alegerea procedurii depinde de severitatea afecțiunii și de recomandările medicului.

• Electrocauterizarea: Electrocauterizarea este o procedură în care negii genitali sau leziunile anormale sunt distruse folosind curent electric. Procedura este eficientă și poate elimina negii rapid, însă poate fi inconfortabilă și necesită timp de recuperare. Electrocauterizarea este adesea utilizată atunci când negii sunt mari sau localizați în zone dificil de tratat cu creme topice.
• Crioterapia: Crioterapia implică înghețarea negilor genitali sau a leziunilor anormale folosind azot lichid. Această metodă este eficientă pentru negii mici și poate necesita mai multe sesiuni pentru eliminarea completă a negilor. Crioterapia este relativ nedureroasă și nu necesită anestezie, însă poate provoca disconfort temporar și formarea de vezicule.
• Excizia chirurgicală: În cazurile în care negii genitali sau leziunile anormale sunt mari, persistente sau în zone sensibile, medicul poate recomanda excizia chirurgicală. Aceasta implică tăierea negilor sau a țesutului afectat cu un bisturiu și se face, de obicei, sub anestezie locală. Excizia chirurgicală este eficientă, dar necesită timp de recuperare și poate lăsa cicatrici minore.
• Terapia cu laser: În unele cazuri, poate fi utilizat un laser pentru a distruge negii genitali sau leziunile precanceroase. Terapia cu laser este eficientă, dar este, de obicei, rezervată cazurilor mai severe, datorită costului ridicat și accesului limitat la echipamentele necesare.

4. Cum să alegi tratamentul potrivit

Alegerea tratamentului pentru infecția cu HPV depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul de HPV, stadiul infecției, simptomele manifestate și sănătatea generală a pacientului. În general, medicul va face o recomandare pe baza unei evaluări atente a stării de sănătate și a riscului de complicații.

• Infecții asimptomatice: Dacă infecția nu provoacă simptome vizibile și nu există modificări anormale în celulele colului uterin, medicul poate recomanda doar monitorizarea periodică și întărirea sistemului imunitar.
• Negii genitali: În cazul negilor genitali, tratamentul medicamentos este, de obicei, prima opțiune. Dacă negii sunt mari sau persistă după tratament, se poate recomanda o procedură medicală, cum ar fi crioterapia sau electrocauterizarea.
• Leziuni precanceroase: Dacă sunt detectate leziuni precanceroase, medicul poate recomanda o intervenție mai agresivă, cum ar fi excizia chirurgicală sau terapia cu laser, pentru a preveni evoluția către cancer.

În concluzie, tratamentul pentru HPV variază în funcție de manifestările clinice și de severitatea infecției. De la monitorizarea activă și întărirea sistemului imunitar până la proceduri chirurgicale mai complexe, medicul va colabora cu pacientul pentru a alege tratamentul cel mai potrivit, în funcție de necesitățile individuale.

Prevenirea acestei infecții este crucială, iar vaccinarea împotriva HPV este una dintre cele mai eficiente metode de protecție. În plus, există și alte metode care pot ajuta la prevenirea răspândirii virusului, inclusiv utilizarea protecției în timpul actului sexual și realizarea controalelor medicale regulate.

Informații despre vaccinul HPV

Vaccinul împotriva HPV este o măsură de prevenție extrem de eficientă, care poate proteja atât fetele, cât și băieții împotriva mai multor tulpini ale virusului. Cele două vaccinuri disponibile la nivel global sunt Gardasil și Cervarix.

1. Gardasil

Gardasil este un vaccin care oferă protecție împotriva mai multor tulpini de HPV, inclusiv tulpinile 6, 11, 16 și 18. Tulpinile 16 și 18 sunt cele mai frecvente cauze ale cancerului de col uterin, iar tulpinile 6 și 11 sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de negi genitali. Gardasil 9, o variantă mai nouă a vaccinului, oferă protecție împotriva a 9 tulpini diferite ale HPV, oferind astfel o acoperire mai largă. Vaccinul este administrat în două sau trei doze, în funcție de vârsta la care este începută vaccinarea.

2. Cervarix

Cervarix este un alt vaccin disponibil, care oferă protecție împotriva tulpinilor 16 și 18, cele mai frecvent asociate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Spre deosebire de Gardasil, Cervarix nu protejează împotriva tulpinilor responsabile pentru negii genitali. Cu toate acestea, Cervarix este extrem de eficient în prevenirea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin cauzate de aceste două tulpini. Acest vaccin este administrat în mod similar cu Gardasil, în două sau trei doze, în funcție de vârstă.

Importanța vaccinării atât pentru fete, cât și pentru băieți

Vaccinarea împotriva HPV este recomandată atât fetelor, cât și băieților, deoarece virusul nu afectează doar femeile, ci poate cauza și alte tipuri de cancer la bărbați. Infecțiile cu HPV sunt responsabile pentru o proporție semnificativă din cazurile de cancer anal, penian și orofaringian la bărbați. Prin vaccinare, riscul de a dezvolta aceste tipuri de cancer este considerabil redus.

1. Vaccinarea fetelor

Vaccinarea fetelor este esențială pentru a preveni cancerul de col uterin, care este unul dintre cele mai grave rezultate ale infecției cu HPV. Vaccinul oferă protecție înainte de expunerea la virus, astfel că este recomandat să fie administrat înainte ca fetele să devină active sexual. Organizațiile de sănătate, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), recomandă vaccinarea fetelor începând de la vârsta de 9-12 ani.

2. Vaccinarea băieților

Vaccinarea băieților este la fel de importantă, deoarece HPV nu afectează doar femeile. Băieții pot deveni purtători ai virusului și îl pot transmite partenerelor lor sexuale, contribuind la răspândirea infecției. În plus, HPV poate provoca cancer anal, penian și orofaringian la bărbați, iar vaccinarea poate reduce riscul acestor forme de cancer. Prin vaccinarea atât a fetelor, cât și a băieților, se poate reduce semnificativ răspândirea virusului la nivel de populație.

Alte metode de prevenție

Pe lângă vaccinare, există și alte măsuri care pot ajuta la prevenirea infecției cu HPV și la reducerea riscului de complicații grave.

1. Protecția în timpul actului sexual

Utilizarea prezervativelor este una dintre cele mai simple metode de protecție împotriva HPV și altor infecții cu transmitere sexuală. Deși prezervativele nu oferă protecție completă împotriva HPV, deoarece virusul poate fi transmis prin contactul cu pielea din jurul zonei genitale, ele pot reduce riscul de infecție. Utilizarea prezervativelor în mod constant și corect este o metodă importantă de reducere a riscurilor asociate cu HPV.

2. Controale medicale regulate

Realizarea controalelor ginecologice regulate este esențială pentru detectarea precoce a eventualelor modificări celulare cauzate de infecția cu HPV. Testul Papanicolau și testul HPV sunt cele două teste principale utilizate pentru a monitoriza sănătatea colului uterin și pentru a identifica eventualele leziuni precanceroase. Detectarea precoce permite tratarea la timp a leziunilor înainte ca acestea să evolueze în cancer.

Femeile ar trebui să efectueze testul Papanicolau începând cu vârsta de 21 de ani și să continue controalele regulate conform recomandărilor medicului. De asemenea, testul HPV este recomandat femeilor peste 30 de ani pentru a detecta infecțiile cu tulpini de risc ridicat.

Vaccinarea împotriva HPV este una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a infecțiilor și complicațiilor grave cauzate de acest virus. Atât fetele, cât și băieții ar trebui să fie vaccinați pentru a reduce riscul de transmitere și de dezvoltare a cancerului. În plus, utilizarea prezervativelor și realizarea controalelor medicale regulate sunt metode importante de protecție împotriva HPV și de menținere a sănătății reproductive.

Această inițiativă a transformat semnificativ peisajul sănătății publice din țară, reducând drastic numărul cazurilor de cancer de col uterin și făcând din Australia una dintre primele țări care se apropie de eradicarea aproape completă a acestui tip de cancer. Statistici recente arată un progres incredibil, subliniind eficacitatea programului național de vaccinare și a screening-ului regulat.

Statisticile globale și importanța vaccinului anti-HPV în cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este cauzat aproape exclusiv de infecțiile cu HPV. La nivel global, aproximativ 570.000 de cazuri noi de cancer de col uterin sunt diagnosticate în fiecare an, dintre care mai mult de 300.000 de femei mor anual din cauza acestei boli. Infecțiile persistente cu tulpinile de HPV cu risc ridicat, cum ar fi HPV 16 și HPV 18, sunt responsabile pentru peste 70% din cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial.

Strategia Australiei împotriva cancerului de col uterin

Australia a fost una dintre primele țări care au implementat un program național de vaccinare împotriva HPV. Programul de vaccinare a fost introdus în 2007 pentru fetele adolescente și extins ulterior pentru băieți, recunoscând faptul că și aceștia sunt expuși riscurilor asociate cu HPV și pot fi vectori ai infecției. Vaccinul Gardasil, care protejează împotriva tulpinilor de HPV 6, 11, 16 și 18, a fost utilizat inițial, iar mai recent a fost înlocuit de Gardasil 9, care oferă protecție împotriva unui număr mai mare de tulpini.

Efectele vaccinării asupra ratelor de infecție cu HPV

La câțiva ani după lansarea programului de vaccinare, Australia a înregistrat o scădere semnificativă a ratelor de infecție cu HPV. Până în 2015, infecțiile cu HPV în rândul femeilor tinere au scăzut cu 77%, un succes semnificativ care a avut un impact direct asupra ratelor de cancer de col uterin. În plus, incidența negilor genitali, o altă afecțiune cauzată de tulpinile HPV cu risc scăzut, a scăzut cu peste 90% în rândul populației tinere vaccinate.

Scăderea ratelor de cancer de col uterin

În urma succesului campaniei de vaccinare, Australia a văzut o scădere dramatică a ratelor de cancer de col uterin. Începând cu anii 1990, înainte de introducerea vaccinării, ratele de cancer de col uterin au scăzut treptat datorită unui program eficient de screening bazat pe testul Papanicolau. După introducerea vaccinului împotriva HPV, rata cancerului de col uterin a continuat să scadă și mai rapid. Conform statisticilor recente, incidența cancerului de col uterin în Australia a scăzut la aproximativ 7 cazuri la 100.000 de femei, una dintre cele mai mici rate din lume.

Australia: pe cale să eradicheze cancerul de col uterin

Datorită combinației dintre vaccinarea pe scară largă și îmbunătățirea screening-ului cervical, Australia este pe cale să devină prima țară din lume care va eradica aproape complet cancerul de col uterin. Proiecțiile sugerează că până în 2035, cancerul de col uterin va deveni o boală rară în Australia, cu mai puțin de 4 cazuri la 100.000 de femei pe an. De fapt, se estimează că, până în 2030, cancerul de col uterin ar putea fi eliminat ca problemă majoră de sănătate publică, o realizare istorică în sănătatea globală.

Factori cheie ai succesului australian

1. Vaccinarea pe scară largă

Programul de vaccinare împotriva HPV în Australia a avut o acoperire extrem de mare, cu rate de vaccinare de peste 80% în rândul fetelor și băieților adolescenți. Acest nivel ridicat de acoperire a fost crucial pentru reducerea transmiterii virusului în populație și pentru protejarea indirectă a persoanelor nevaccinate (imunitatea de grup).

2. Programul de screening cervical

Australia a introdus recent un program de screening bazat pe testul HPV, care este mai eficient decât testul Papanicolau tradițional pentru depistarea precoce a modificărilor celulare anormale cauzate de HPV. Acest program permite monitorizarea regulată și tratamentul precoce al leziunilor precanceroase, prevenind evoluția acestora către cancer.

3. Educația publicului și accesul la servicii medicale

Campaniile de educare a publicului au jucat un rol important în succesul programului australian, crescând gradul de conștientizare cu privire la riscurile HPV și la beneficiile vaccinării. În plus, accesul facil la servicii medicale, inclusiv vaccinare gratuită și screening regulat, a contribuit la participarea ridicată la aceste programe de prevenție.

Australia este un exemplu de succes în prevenirea cancerului de col uterin datorită unei campanii intense de vaccinare împotriva HPV și a unui program eficient de screening cervical. Aceste măsuri au dus la scăderea dramatică a ratelor de infecție cu HPV și a incidenței cancerului de col uterin, transformând Australia într-o țară care se apropie rapid de eradicarea acestei boli. Acest model poate servi drept ghid pentru alte națiuni în eforturile lor de a combate cancerul de col uterin prin vaccinare și prevenție eficientă.

Întrebări și răspunsuri despre HPV și tratamentul acestuia

Mitul 1:

Doar femeile pot fi infectate cu HPV.

Realitate: Atât bărbații, cât și femeile pot fi infectați cu HPV. Virusul afectează ambele sexe și poate duce la apariția de negi genitali, precum și la dezvoltarea unor forme de cancer, cum ar fi cancerul anal, penian sau orofaringian la bărbați.

Mitul 2:

Dacă am HPV, înseamnă că voi face cancer.

Realitate:
Deși HPV este principala cauză a cancerului de col uterin, majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu dezvoltă cancer. Organismul elimină infecția de la sine în aproximativ 90% din cazuri. Doar infecțiile persistente cu tulpini de risc ridicat pot duce la modificări celulare care, netratate, pot evolua către cancer.

Mitul 3:

Testul Papanicolau detectează infecția cu HPV.

Realitate:
Testul Papanicolau nu detectează în mod direct prezența HPV, ci modificările celulare cauzate de infecția cu HPV. Pentru a detecta prezența virusului, este necesar un test specific pentru HPV, care poate fi efectuat împreună cu testul Papanicolau la femeile peste 30 de ani.

Mitul 4:

O persoană poate contracta HPV doar dacă are mulți parteneri sexuali.

Realitate:
HPV se poate transmite prin contact sexual cu o singură persoană infectată. Virusul este extrem de comun, iar chiar și cei care au avut un singur partener sexual pot fi expuși riscului de infecție.

Mitul 5:

Vaccinul împotriva HPV nu este necesar dacă deja sunt activ sexual.

Realitate:
Chiar dacă o persoană a început deja să fie activă sexual, vaccinul HPV poate fi în continuare util, deoarece poate proteja împotriva tulpinilor de HPV cu care nu a fost expusă încă. De asemenea, vaccinul este eficient și în prevenirea tulpinilor cu risc ridicat, chiar și după începerea vieții sexuale.

Mitul 6:

Vaccinul împotriva HPV este destinat doar fetelor.

Realitate:
Vaccinul HPV este recomandat atât pentru fete, cât și pentru băieți. Infecția cu HPV afectează și bărbații, iar aceștia pot dezvolta cancere legate de HPV sau pot transmite virusul partenerelor lor. Vaccinarea băieților contribuie la reducerea răspândirii virusului și la prevenirea cancerelor legate de HPV.

Mitul 7:

Vaccinul împotriva HPV este periculos și are multe efecte secundare.

Realitate:
Vaccinul HPV este considerat sigur, fiind aprobat și monitorizat de autoritățile sanitare internaționale. Cele mai frecvente efecte secundare sunt minore, precum durerea la locul injectării, febră ușoară sau dureri de cap. Reacțiile adverse severe sunt extrem de rare.

Mitul 8:

Odată ce am fost infectat cu HPV, nu mai pot face nimic.

Realitate:
Chiar dacă o persoană este infectată cu HPV, există tratamente disponibile pentru simptomele cauzate de virus, cum ar fi negii genitali sau leziunile precanceroase. Monitorizarea regulată și tratamentul precoce al leziunilor pot preveni evoluția acestora către cancer.

Mitul 9:

HPV afectează doar persoanele tinere.

Realitate:
 Deși HPV este mai frecvent la persoanele tinere și active sexual, infecția poate afecta persoane de orice vârstă. Femeile mai în vârstă pot dezvolta complicații grave dacă infecția cu HPV persistă sau reapare după ani de zile de latență.

Mitul 10:

Utilizarea prezervativului elimină riscul de a contracta HPV.

Realitate:
Deși prezervativele reduc riscul de a contracta HPV, ele nu oferă protecție completă. HPV se poate transmite prin contactul cu pielea sau zonele genitale neacoperite de prezervativ. Cu toate acestea, utilizarea prezervativului rămâne o măsură importantă de reducere a riscului de transmitere.

Evoluția infecției cu HPV în medicină: De la descoperire la prevenție

Infecția cu HPV (Human Papillomavirus) a devenit unul dintre cele mai cercetate subiecte în medicina modernă, datorită legăturii sale directe cu diverse tipuri de cancer, în special cancerul de col uterin. De la primele descoperiri care au asociat virusul cu negii genitali, până la dezvoltarea vaccinurilor care previn tulpinile cu risc ridicat, istoria medicală a HPV este una plină de progrese esențiale în lupta împotriva cancerului.

1949: Virusurile Papillomavirus sunt identificate pentru prima dată în studiile efectuate pe animale, observându-se capacitatea acestora de a cauza negi și tumori.

1976: Virologul german Harald zur Hausen propune pentru prima dată ipoteza că HPV ar putea avea o legătură cu cancerul de col uterin. La acea vreme, cancerul de col uterin era asociat în principal cu herpesul, dar teoria lui zur Hausen a deschis noi perspective asupra rolului virusurilor în cancer.

1983: Echipa condusă de Harald zur Hausen descoperă tulpina HPV 16, una dintre principalele tulpini responsabile de cancerul de col uterin. Un an mai târziu, este descoperită și tulpina HPV 18, confirmând astfel legătura directă între HPV și cancerul cervical.

1995: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică oficial tulpinile de HPV cu risc ridicat (HPV 16 și HPV 18) drept agenți cancerigeni umani, datorită legăturii directe dintre infecția persistentă cu aceste tulpini și dezvoltarea cancerului de col uterin.

2006: Este aprobat primul vaccin împotriva HPV, Gardasil, care protejează împotriva tulpinilor HPV 6, 11, 16 și 18. Vaccinul devine un instrument revoluționar în prevenirea infecțiilor cu HPV și a cancerului de col uterin, fiind recomandat în special fetelor înainte de debutul activității sexuale.

2009: Este aprobat și al doilea vaccin împotriva HPV, Cervarix, care protejează împotriva tulpinilor cu risc ridicat HPV 16 și 18. Acest vaccin este dedicat în special prevenirii cancerului de col uterin.

2014: Vaccinul Gardasil 9 este aprobat, oferind protecție extinsă împotriva a nouă tulpini de HPV, inclusiv tulpinile cu risc ridicat responsabile pentru majoritatea cazurilor de cancer de col uterin și alte tipuri de cancer asociate cu HPV.

2018: Harald zur Hausen primește Premiul Nobel pentru Medicină pentru cercetările sale care au demonstrat legătura dintre HPV și cancerul de col uterin, contribuind astfel la dezvoltarea vaccinurilor împotriva acestui virus.

2018-2023: Australia devine un exemplu global pentru eradicarea aproape completă a cancerului de col uterin, datorită unui program național de vaccinare împotriva HPV. Se preconizează că până în 2030, cancerul de col uterin va deveni extrem de rar în Australia, datorită succesului vaccinării și al programelor de screening.

Începând cu primele descoperiri despre HPV în anii ’70 și ’80, progresele medicale în prevenirea și tratarea infecțiilor cu HPV au evoluat rapid, culminând cu dezvoltarea vaccinurilor care oferă protecție împotriva tulpinilor cu risc ridicat. Astăzi, vaccinarea pe scară largă și programele de screening au transformat prevenția cancerului de col uterin, salvând nenumărate vieți.

Contactați-ne pentru programare sau informații

Contactați-ne astăzi pentru a programa o consultație ginecologică sau pentru orice întrebare aveți.
Suntem aici pentru dumneavoastră și suntem dedicați să vă ajutăm să vă mențineți sănătatea ginecologică.

Royal Hospital Bucharest 021.9095